Saturday, March 4, 2017

Access la fericire

Cit din noi a mai ramas dupa toate? Cine mai sintem? Se spune ca sintem ce ne amintim..Cit, din tot ne mai amintim? Ne-am schimbat? Si daca da, cum? In ce fel mai aratam? Am gindit bine deciziile pe care le-am luat cind am cotit pe drumul vietii? Si daca da, de unde stim asta, de unde stim cum ar fi fost daca am fi luat alta decizie?
Am in minte iubirile trecute..Toate s-au evaporat..A ramas in locul lor un gol umplut cu iluzii..A durut tare fiecare din ele, si la inceput, pentru ca eram naiv, dar si la sfirsit, cind mi s-au blocat brusc toate fericirile.. Le-am carat in spate mult timp..Am fost trist, si uneori depresiv..Apoi mi-am impus sa le uit, si am reusit..A mai ramas cite o cicatrice mica, in suflet, pentru fiecare..Apoi am spus ca merit sa fiu fericit, orice s-ar intimpla, si, la fel, mi-am impus si asta..Am blocat memoria catre trecut, si am lasat doar citeva drumuri libere, cele care credeam ca ma vor duce direct spre fericire..Doar ca am uitat ca mintea mea s-a transformat dupa durerile trecute, si, ca sa ajung la o fericire promisa va trebui sa trec iar prin infern.. Da, am uitat asta, si am retrait-o..Poate ca asa trebuie sa fie, pentru ca asa sint construit eu..Si atunci trec prin infern iar, si iar, daca vreau iar fericire..Ma gindesc daca fericirea asta chiar merita tot efortul..Mai bine ramin inert.. Sau inertzial..O sa-mi conserv starea in care sint..Dar principiul spune ca starea se conserva daca nu actioneaza din exterior ceva, iar eu, ca om, sint bombardat din exterior cu tot felul de fortze psihice tot timpul de la ceilalti..Ar fi o solutzie sa ignor tot, dupa ce am uitat tot..Si sa ma plimb prin lume ca un singuratic..Ar fi ceva daca chiar as putea..Asta e problema, ca am nevoie de ceilalti..De fapt am nevoie de ceva bun de la ceilalti, atunci da, ar fi bine, as evolua, as deveni si eu o sursa de energie buna..Nu ca nu sint si acuma, dar am mai redus motoarele, pentru ca am fost ranit destul..Desi, daca ma gindesc, poate ca toti traiesc asta zilnic..Bine, dar ei nu sint ca mine, poate sint mai rezistentzi, mai exersati in lupta..Eu sint mai linistit, si mai reflexiv, si am adaptarile mele, evident, la lovituri, dar nu rezist la lovituri mai dure, pentru ca lumile mele sint altfel, si imi trebuie liniste si relaxare si concentrare ca sa continui sa ma gindesc, pentru ca asta e stilul meu..Sint diferit, si stiu, pentru ca am o experientza de viata..Si asa cum am supravietuit pina acuma, asa am sa continui sa supravietuiesc si de acum incolo, la fel, fiind eu, asa cum sint, transformat dupa fiecare pumn meritat, sau nu..Desi nu cred ca am meritat vreunul, pentru ca am facut lucruri bune, si corecte, dupa mine.. In fine, nu judec pe nimeni,  asa e societatea, te adaptezi sau dispari, dupa Darwin..Desi legile astea erau pentru lumea animala, iar intr-o lume a fiintzelor rationale se presupune a fi ca cei cu psihicul mai bun sa continue, cei mai inteligentzi adica..E cam relativ totul, pentru ca am vazut ca rezista cei mai abrutizatzi si fixati, si care isi continua variantele lor de drum, si nu cei cu idei, pentru ca ei pun probleme, si sint mai complicati si imprevizibili, iar sefii la putere de acum vor decit yesmeni..Poate ca e asa cum trebuie, social vorbind, ca sa se uniformizeze tot, sau sa se incerce asta, desi reactiile astea dure ale lor mie mi-au provocat o sila imensa, si o frica uriasa..Parca mi-e greu sa mai incerc sa comunic cu cineva, pentru ca nu stiu cum gindeste, si cit de salbatic reactioneaza..De asta m-am cam izolat..Si de asta mi-e cam greu sa incerc sa ies din cercurile vicioase, pentru ca trebuie sa sparg multe ziduri construite de mine, sau de ceilalti..E mult de spus, si de asta ma gindesc cum sa abordez viitorul..O sa trebuiasca sa fiu mult mai dur, si mai aplicat, dar depind de multe decizii luate de semi-analfabeti..Vad eu..Taiem nodul gordian pina la urma, ca pare ca cu binele e greu sa convingi pe cineva..In fine, de miine imi schimb atitudinea..E foarte multa ura brutala imprejur..Imi calc pe constiintza..Asta e, ma refac din cenusa si invat sa zbor iar..Chiar daca ei ramin la fel, pe aceleasi locuri, si ma pindesc..O sa invat sa simulez mai bine..Desi nu stiu cit o sa rezist..O sa iau un placebo, si o sa-mi inchipui ca trebuie sa fac asta ca sa am access la fericire..

No comments:

Post a Comment