Monday, August 29, 2016

Constiinta de sine

Ma intreb uneori daca eu sint eu, si cum de tot timpul sint eu, cum nu alunec in altceva, intr-un alt corp, sau cum de sufletul meu nu dispare asa pur si simplu, sau cum de nu se dizolva in alte suflete..Asta e un mister urias si nesolvabil, cum de sufletul meu continua sa fie ce este..Cind eram mic invatam cum functioneaza corpul, ma uitam la miini, picioare, le miscam in toate directiile, si eram uimit ca am un corp care imi asculta disciplinat comenzile..Apoi ma gindeam, dar eu ce naiba sint, cum de exist asa, in forma asta si nu-s o planta, sau un animal, sau o alta persoana..Si ma miram cum dimineata cind ma trezeam si ma dezmeticeam, realizam ca am acelasi corp ca ieri, si ca-mi aminteam ce mi se intimplase inainte..Am constientizat de cind eram mic ca eu exist intr-adevar, ca pot comunica cu ceilalti, si ca actiunile mele influenteaza actiunile celorlalti, intr-un fel..In timp am invatat cum sint, cum sint ceilalti, si, putin cite putin, cum e lumea asta formata din toti ceilalti.. Si am invatat sa ma obisnuiesc cu mine, adica cu fiinta asta a mea, asa cum e, desi a fost greu, pentru ca pentru mine, pentru constiinta mea, corpul era ceva mai greu de inteles, si nu doar corpul cit tot contextul asta dimprejur, toata miscarea data de ceilalti care nu prea avea logica, ca era o combinatie destul de neorganizata:)) Bine, pe urma am invatat sa accept lucrurile, pentru ca asa erau ele date..
Viata e o chestie pe care o intelegi traind-o, si experimentind, sau studiind mai mult, pe urma, desi, daca e sa fiu sincer, eu nu cred ca am inteles nici 5% din  ce e, sau cum e; bine, eu ma dau mare asa, ca sa nu par prost fata de ceilalti, dar sint clar in urma cu toate, mai ales ca am vazut ca viata e un fel de vis mai degraba.. Un vis construit cu elemente din realitate, din bucati asamblate destul de neindeminatic, cred..
Ciudata combinatia asta constiinta-corp, adica sa depinzi de un corp care e atit de slab, sensibil, si fragil.. Maa rog, na, asta e natura lucrurilor..Si ma gindesc ca odata corpul asta o sa dispara, si odata cu el si sufletul meu..Hm, ce aiureala, ce prosteala pina la urma, adica te dedici, te expui, ramii loial unor valori ca toate sa se termine asa, pur si simplu, cindva..Si cind te gindesti ca in scurta asta viata unii sint obsedati de bani, sau de alte bizarerii..Nu stiu, fiecare isi gaseste sensul vietii in ceva, dar parca nici sa absolutizam absurdul nu e normal..Probabil ca cel mai bine e sa traim echilibrat, pe cit putem in lumea asta inconstienta dimprejur..

Sunday, August 28, 2016

Iubiri

Iubirea adevarata e cind gasesti in omul tau ce esti, si ce vrei sa fii..Si cind te simti, cind esti alaturi, ca plutesti in toate apele propriei tale libertati..Pentru ca altfel ai fi intr-o alta prezentza; una sociala, una de circumstantza, una de moment trait frumos, etc..
Iubirea e adevar, si eliberare de orice..E vis, e viata profunda, e linistea gindurilor si deschidere spre toate interioarele tale..Iubirea e vis, si viata, si o forma atit de personala de fericire..Iubirea e ce esti tu, cind intilnesti o persoana care e ea insasi, la fel ca tine..Iubirea e, pur si simplu..Adica infinit..
Ce ma uimeste e ce stari iti da iubirea..Iar restul vin de la sine..

Trecatorul etern

Am vazut imaginea asta, ca pe un raspuns la infinitele mele cautari de pina atunci..Doi oameni din profil, privindu-se, un el si o ea, fiecare cu un brat pe umarul, si cu celalalt pe fata celuilalt..Atitudinea lor nici nu sfida, nici nu sugera apropiere, era mai degraba a detasare a unui fel de regasire, dupa multe si obositoare cautari..Cred..Sau asa mi s-a aratat mie, poate, poate ca starea mea m-a facut sa vad in imagine ceva ce imi aducea aminte de obositoarele mele cautari..Se prea poate, pentru ca mintea mea a selectat si transformat lucrurile in amintiri, in felul ei, si asa de mult cum a vrut, ca sa fie mai clare, calde, si artistice..Dar fotografia aceea avea in ea ceva atit de adinc, si de direct, ca mi-a intrat in suflet pur si simplu, fara sa ma intrebe:))
Mai tirziu am ascultat o melodie, Viajero, si am vazut un dans, care, la fel, mi-au deschis iar apele sufletului, si au lasat sa curga iar sentimentele..M-am gindit atunci ca spiritul nostru e ce ne defineste, pentru ca el trece dincolo de trairile mari, sau mici, de viata chiar, si ne face mici nemuritori..Spiritul nostru e scris cu litere de diamant in piatra instabila a oricaror treceri, pentru e ce ramine din noi dupa ce carnea si oasele au devenit praf stelar..
Ca fiintze oscilam intre nelinisti fundamentale, si perioade de aparent calm, in care ne reconfiguram..Si mergem pe drumul asta toata viata, cind mai repede, cind mai incet, urcind si coborind, traind si gindind, meditind adinc, sau prostindu-ne cind incercam o conexiune cu cercul dansului celorlalti..Asta ne face ce sintem..Treceri..Pentru ca ne petrecem trecerile printre cele dimprejur..Daca ne-am fi nascut mai demult, sau intr-un viitor indepartat ar fi fost la fel..La fel de autentici cu noi insine in fiinta profunda..
Ce interesanta e viatza, si fiintza..Ce univers urias de sentimente conectate, care construiesc din idei atitea lumi abstracte..Si ce pacat ca totul dureaza atit de putin..

Tuesday, August 23, 2016

Zorii asteptarilor

E vreme calda, de sfirsit de august, si de vara, vreme de liniste, de aduceri aminte, de baut vin rosu dulce cu mult alcool, de visat la o alta vara, sau la toamna care vine, e vreme de re-gindit unele lucruri de viatza, vreme de cautat solutii, vreme de mincat ceva bun, si de meditat..Ce bine e sa mai admiri un apus, sa te gindesti la tine cit de mic esti fata de universul asta..Ca e greu sa-ti imaginezi cit de mare e pamintul, care e o planeta minuscula in sistemul solar..Dar cit de mare e galaxia? Dar universul observabil? Dar tot universul? Na, chestiile astea deja ies din capacitatile noastre..Dar e frumos ca putem discuta despre planete, stele, galaxii, ca ne da senzatia ca intelegem cum sint legile naturii, si asta ne face fiinte superioare..Ma rog, superioare e un fel arogant de a spune, pentru ca noi realizam, pe masura ce invatam si intelegem mai mult, ca ce stim e, de fapt atit de putin..Si cu cit stim mai mult, realizam mai mult cit de putin stim; asta e un paradox pe care il traim fiecare in felul lui..Dar asta nu ne umbreste nici o centima din fericirea cunoasterii, pentru ca ce simtim, cunoscind, ne da un sens profund vietii, si ne face sa cautam sa stim si mai mult, si sa exploram mai mult, formindu-ne si curajul, dar si personalitatea..
E o vreme calda de sfirsit de vara..E o pace limpede si albastra, ca cerul cel larg si deschis..Citiva nori pufosi se mai destrabaleaza in  larg, albi si informi, ca bucati de vata de zahar ce au scapat din vreun bilci, si plutesc candid, peste lumi..E vreme de inceput de toamna, si de variante de noi inceputuri..
Am aflat ca toate planetele din sistemul solar se misca in acelasi plan, si asta m-a bulversat, ca eu credeam ca se misca in plane haotice, asa ca electronii in jurul nucleului..Dar vezi ca nu, ca na..Iti dai seama, ca toate planetele sa se miste in acelasi plan, asta e o informatie colosala din care sa poti deduce cum s-au format planetele, dar si aici sint variantele a, b, c, etc..Ma rog, nu ma bag in analize, ca poate sint gresite cu un fel al meu de a gindi mai mecanico-analitic, ca na, la nivel macro cine stie cum evolueaza treaba..
Chiar, oare septembrie vine doar pentru noi, sau e si o stare de fapt galactica? Mai ruginesc frunzele si prin alte locuri?
Vreau sa ma imbarc iar pe un autobuz nestiut, si sa admir peisajul de la fereastra, ca sa vad lumea cum e, in toate variantele ei..E o lumina calda care se apropie de un rosu-oranj care anticipeaza asfintitul..Sufletul se lasa dizolvat in liniste..Visul universului ne cuprinde vast, si clar..Ne rotim galactic si in minte ne revine un refren, acelasi refren cintat in cor, de generatiile nestiute, pe care il repetam ca un leitmotiv ce ne vine de dincolo de timp..Vocalele devin consoane, silabe, si cuvinte..Apoi frazele se combina in intelesuri inalte.. Adevarurile se combina, si se desfac..Sintem liberi..Sintem aceiasi..Si miine ne asteapta alti zori, ai unei alte zile gata de a fi explorata, in intregime, tot de noi..

Monday, August 22, 2016

Ceva, cumva, cindva

Drumurile sint largi, si deschise, si cognoscibile, sa zic asa, adica bune de a fi descoperite..Asa e drumul spre un domeniu anume, si am sa vorbesc aici de arta, dar el e aplicabil in orice directie..
La inceput vezi lumea, in toate variantele ei, cu toate cite sint, cu toate elaborarile date de timp, si vezi ca iti place ceva, pentru ca iti da o traire atit de profunda cum n-ai simtit-o pina acum..Sa zicem ca ai vazut benzi desenate, sau tablouri, care te-au impresionat prin tot; prin proportii, culori, elaborarea detaliilor, si te gindesti cum ar fi sa incerci si tu sa recreezi acea arta folosindu-ti capacitatile tale reale..Si o iei de la zero, adica de la o coala alba pe care incepi sa desenezi curbe artistice..Pleci de la un  punct teoretic, si orientezi curbele ca sa fie convergente..La inceput e foarte greu, pentru ca toate curg aiurea, si intr-o directie pe care chiar nu ti-ai imaginat-o..Apoi ordinea apare, si parca totul incepe sa ia o forma, la inceput mai dilie, si incetul cu incetul una mai compacta..Se aseaza toate intr-un stil anume, care e ca greu de definit, pentru ca nu e stil, inca, e o incercare, doar..Si curbele se suprapun unele peste altele, intr-un joc al incercarilor de a construi o varianta de logica artistica..
Linii apar, linii dispar, alte linii ramin doar in minte, si totul e acelasi joc al unor incercari de a defini ce mintea inca n-a definit, ca sa fie stabil..O linie, o curba, o umbra, o varianta de culoare, un punct de interferentza.. Spatiul plansei isi cauta determinarile, si tu esti inginerul care sa gaseasca solutiile..Un pas aici, o varianta dincolo, si intregul operei se intregeste cu detalii..Esti omul care construieste, si singurul responsabil de adevarurile aratate acolo..Si opera continua pina se rotunjeste..Urmeaza sa vina toti ceilalti sa o calce in picioare, sau sa o termine, la alegere..
Eu sint trecut prin toate, si nu ma mai mir de nimic..Stiu doar ca ipocrizia ia foarte multe forme, pentru ca esti criticat salbatic, sau adulat libidinos, daca ceva a displacut, sau placut..Ce ma mira e ca nimeni nu e sincer pina la capat, ca sa spuna ce simte..Bun, si eu ce sa mai inteleg din asta? E de bine, sau nu? Ca in tara asta variantele se amesteca, ce era bine inainte e posibil sa nu..Ma rog..Ceva, cumva, cindva, e posibil sa se intimple..

Variante contemporane

Plictiseala colosala de weekend, noroc cu netul ca te benoclezi la gagici goale, pardon, am vrut sa zic la documentare si alte chestii interesante. In fine, na, te uiti si la gagici, da te plictisesti repede, ca na, nu-s artiste, is doar fiinte mediocro-banale care doar arata bine, si asta e..
Am vazut pe urma Asterix si Obelix, si filme si benzi desenate, bai nene, desenatorul lor Uderzo e absolut genial, un asa talent greu de gasit si la Disney, bine, la Disney sint echipe peste echipe care sint deja specializate, pe cind Uderzo e unul singur. Ce mecle deseneaza omul asta, ce figuri, cazi pe jos de ris numai cind le vezi, ce mimici, e ceva ce tin minte ca m-a impresionat profund de la inceput, cind a aparut in Pif Aventura in Galia a lui Asterix, ca pusese pariu cu nush cine ca in ciuda faptului ca Galia era cucerita de romani, el si cu Obelix vor face un turneu gen turul Frantei, si vor aduce specialitati din fiecare oras prin care au trecut..Aventuri multe, si, pina la urma reusesc..Chestia de baza pentru toate e o potiune magica pe care doar druidul lor stie sa o fabrice dupa o reteta secreta, si care le da super-puteri..Dar comicul de situatii, de nume, dialogurile, si desenele absolut extraordinare fac din orice banda desenata cu Asterix o chestie unica; pacat ca Uderzo nu mai deseneaza si in locul lui e altcineva acuma..Si zic asa pentru ca am comparat Asterix cu toate benzile desenate (BD pe scurt) din Pif, pe care le cam stiu pe de rost cam pe toti, din perioada de aur a lor, si mai nene, toti erau fabulosi, fara exceptie, tot ce aparea in Pif era absolut unic si original..Dar Asterix e intr-adevar de departe cel mai bine facut, cred, parerea mea..Si daca vreti sa va convingeti duceti-va aici https://archive.org/details/Asterixcompleteset ca e toata seria..Genial; mie si Pif, si Asterix mi-au adus unele din cele mai mari satisfactii in copilarie, si datorita lor m-am si apucat de desen in generala, mai mult grafica, care, recunosc ca era buna dar nu extraordinara, bine, dupa un timp am cotit-o pe grafica pura genul renascentist, ca am studiat si anatomie, in fine..Cred ca as fi devenit un mic artist, dar asta presupunea mult timp dedicat, ore de studiu intens, etcetc, multa munca.. In perioada aia fusesem in 2 excursii prin tarile din est si cam vazusem toate marile muzee, si inregistrasem tot..Am inca in memorie toate tablourile alea fabuloase si legendele din spatele lor, dar nu am mers pe arta ca meserie, asa ca pentru mine e doar un hobby, sa zic asa..Nu am vazut in real picturile si sculpturile adevarate cele italiene din Renastere, doar pe net, dar mi-au parut familiare, pentru ca le-am comparat cu ce aveam in "baza de date" de dinainte, desi recunosc  ca mi s-au parut cele mai bune, ever, pentru ca italienii au mers mai departe la detalii, comparativ cu sculpturile antice grecesti, ca la renascentisti vezi venele de pe bratze, si unghiile, si cirliontzii parului..Plus ca prelucrarea la italieni e infinit mai subtila si artistica, sculpturile lor au un finisaj super elaborat, ca sculpturile au suprafetzele stralucitoare..Iti dai seama cita munca e acolo?:) Si totul facut in marmura nene, adica material super dur, si in secolele alea cind nu aparusera sculele de azi..
Ehei, si cite sint de zis, parca mi-ar fi mai usor sa fac inregistrari video, si sa le pun, decit sa scriu, ca mintea alearga mult mai repede ca degetele pe tastatura, dar na, imi pare rau ca pierd multe idei bune..Ma uit la ce postari au unii pe youtube, de success de altfel, mie, sincer, mi se par simple glume fata de ce discutii aveam la un pahar de vin/bere/rom/etc cind eram mai tinar, ehe..Si Badea, si Banciu, si tot neamul lor erau la degetul mic, hahaha, de fapt sa nu ne luam de ei ca au meritul lor, dar nu concurau cu bogatia aia de idei pusa deschis si limpede pe o masa ipotetica, intr-un decor autentic, cu oameni reali imprejur..Cu cita finetze analizam noi nu cred ca o vor face altii vreodata..Si cu CTP m-as lua de guler ca el are o baza de date uriasa in chelia aia a lui, stie detalii multe, e abstract si elaborat, dar destul de conform, si limitat, ca nu sare din propriile fixuri, oricit ar incerca asta, ca l-am simtit cum gindeste..In fine..Sint lumi, si lumi, si ideile avanseaza, trebuie sa fim deschisi, si liberi..Avem si noi limitele noastre, evident, dar cred ca noi gindim altfel, mai conform cu secolul asta care isi deschide larg portile..Si noi vedem mai bine cum sint lucrurile, si sintem mai clari in stil si metoda..Asa cred..

Sunday, August 21, 2016

Aduceri de septembrie

Cica vine sectembrie, care inseamna ca vara fuge din ce in ce mai repede, ca s-a plictisit de noi, si plaseaza in loc o toamna pe care cred ca n-o place..Se poate ca si intre anotimpuri sa fie animozitati, asa ca intre oameni, si sa profite de chestii ca sa si-o traga reciproc..Nu stiu, io m-am saturat de uri si conflicte cotidiene, si prefer in weekend sa-mi imaginez ceva frumos si linistit, si verde cit se poate, asa ca o plaja mare, cu palmieri, si oameni fericiti..Si cu eventual o petrecere pe plaja, cu un apus rosu pe fundal, muzica buna, mincare de mare, si bautura de toate culorile, aromele, si tariile posibile..Si eu retras la o masa, undeva intr-un colt al pontonului plutitor admirind peisajul, si gindindu-ma la cite in luna si in stele, luind energie pozitiva cit cuprinde, de peste tot..E bine sa-ti imaginezi, ca te destresezi, hahaha, calatoresti gratis, si te si eliberezi de prezentul asta gri si stupid..
Da cica vine septembrie, si asta e o realitate cam dura, ca cica vin iar ploile, frigul, si se restring iar spatiile, nu mai e larg, verde si soare infinit ca altadata..Da' lasa ca e bine, ca noua oricum ne plac mai mult labirintele si variantele contorsionate, ca ne dau aventura si ne pun pe cautat solutii, decit o blegeala torida, si arida, si etern plictisitoare..In fine, fiecare anotimp cu avantaje si dezavantaje, nu tre'sa absolutizam negativele, si sa cadem in obsesii sterile..Mai bine ne concentram pe ce avem, si pe alte cautari si explorari, ca sint cacalau, vorba poetului..Timp sa fie suficient, ca energie si entuziasm e la fel de, cum ziceam, cacalau, nene..
Sint curios cum o arata netul peste, sa zicem, 100 de ani..Cred ca o sa fie muuuult mai elaborat ca acuma, mult mai usor de folosit, si mai sigur..Si mult mai bazat pe stiintza, si cunoastere, probabil..
Ma uitam zilele astea la cite inventii apar, continuu, in toate domeniile, si ma gindeam cum va fi viata oamenilor peste, sa zicem, 1000 de ani, cind toate vor fi asa de la indemina, si usor de folosit, ca n-o sa mai trebuiasca sa facem mult efort pentru chestii complexe..Sper sa nu ajunga oamenii un fel de molushte ginditoare..Nu ca n-ar fi posibil..In fine..
Vine septembrie, cum ziceam..Si or sa apara si nostalgiile, si unele regrete..E normal, na..

Monday, August 15, 2016

Lumile albastre

Lumile se invirt iar, si se intorc, si se rasucesc, si pleaca, si revin, si iti danseaza in fata ochilor brut si obscen ca sa iti demonstreze ca pot sa fie independente..
Uneori privesc imprejur ca sa vad cum mai arata lumea, si sint uimit, pe cit sint de relaxat, pentru ca lumea e inertiala si rigida..Spatiile se intind si se subtiaza, sau se ingroasa in interior, rasucindu-se ca o bucata de aluat si construind forme modelate de timp, si de o imaginatie cosmica..Apoi se opresc brusc, pentru ca intr-o infinitate mica de timp, artistul sa se departeze, si sa-si admire opera..Dupa care miscarea se reia fix din punctul de oprire, ca sa creeze capodopere de transformare mai interesante cu fiecare pico-secunda care trece..Spatiile se coloreaza iar in curcubee intrepatrunse care isi dizolva transparentzele in ele insele..Iar pe deasupra timpul patineaza, si isi lasa patina peste toate..O sarbatoare unica decoreaza fiecare secunda din viata universului..Iar noi privim, si ne mindrim ca sintem vii, si contemporani cu toate..
Timpul e coroana, si spatiul briliantul..Alteori timpul e briliantul, si spatiul coroana, pentru ca ele isi schimba rolurile intre ele..Si toate se transforma in toate, ca sa devina un mic nimic din care iar sa se transforme in toate..Un tot e intr-un nimic, asa cum, poate, un nimic e in tot..Liniste si meditatie acopera tot, ca din gindurile revenite sa inceapa toate a evolua mai bine, pentru ca merg pe un drum selectat din atitea miliarde..
Linistile s-au colorat in albastru, si au umplut cerul, si oceanul..Si noi, impreuna, am devenit albastri..Sintem piese dintr-un puzzle care se construieste acum, si care ne determina vietile..Visam albastru la lumile viitorului care ne cauta..Sintem o picatura din calm..Sintem o nuantza care exista in determinarea ei, si care vorbeste in cuvinte albastre despre tot infinitul albastru care se reflecta in ea..Si sintem asa pentru ca stim sa visam asa.. Albastru..

Sunday, August 7, 2016

Fisticacaovanil

 Credeam ca o sa rastorn muntii in vacantza asta, am avut planuri multe, ca o sa aplic pentru alt job, ca-mi termin de spalat rufele, ca ma relaxez (asta prima inaintea a orice), ca uit, ca-mi bag pula (hahaha, asta mi-a iesit), ca cir, ca mir, ca ma imbat bine de citeva ori (bingo), ca gatesc ceva bun (ciorbe, mai ales ca la carne am folosit sunca, si am adaugat si fasole la conzerva, a iesit di-vi-na, si nu ma laud), ca mai fac miscare (aha, cre'ca, am dormit ca un porc, ca sa-mi scot pirleala), ca ma mai uit pe net (asta e normal, ce dracu sa fac altceva mai bun, netul cit cuprinde ca e fun, da mi se futu casca, vorba Escai, si vazui decit imagini, da fu tare, ca parca nu mai eram asa de stresat ca inainte, si am descoperit ca sonorul ala complet imbecilizant ma enerva..Ori asa pe liniste e o relaxare si o rupizdeala de te faci sa crezi ca ai descoperit-america, ca nu te mai ia de cap toata dileala aia de combinatie imagine-sunet absolut descreierata. Deci, bref, sa va fut bre, ca acuma decit va vad, o sa va aud ulterior..Mama ce bine e fara sunetele alea cind sinistre, cind cretine, cind ultra-violente..De capul meu, bai nene, in stilul asta o sa ajungem mutantzi..Da la mine e liniste, si imi prieste.
In rest nu facui absolut nimic in afara de stat in pat si cautat pe net cite in luna si in stele, tot ce parea interesant, pe wiki sau youtube, de la orice chestii din ww2, despre shpioneala, actiuni, rushi, japonezi, americani, bucatareala, ohoooo, jde retzete cu ciorbe/paste/orez plus fasole si carne, sa fie, ca vad ca de cind ma uit pe net gatesc destul de bine:)). Mai am miine duminica, plus luni, plus marti liber, o iau de miercuri de coada, da asa mi s-a acrit de jobul asta bovin, ca nush ce ma retine sa-mi dau demisia, ca plus ca am facut si ore suplimentare (iti dai seama!!!)..Sa-i fut..
Urmatoarele posturi o sa le incep iar cu ceva fantezii, ca vad ca fara ele scrisul meu e plat, anost, si aproape absurd, parca nu are substantza, ca e o insiruire de mizerii pline de realism, dar fara o directie, sau sens, e haotic si pri-mi-tiv, na..In fine..Lumea asta m-a afectat destul de mult, mai nene, cita tiriturime ticaloasa, oooo, te crucesti, si-s rai bre, in stare sa-ti ia gitul oricind, si nu glumesc..Si-s siguri pe ei, ca-i apara legea, si pot sa-ti faca multe, iar tu nu le poti face nimic..Ca asa e legea, una pentru toti, ii trateaza pe ticalosi ca si cind ar fi normali, si egali..

Saturday, August 6, 2016

Secventze

Lumea asta e complicata nene, al dracului de complicata, ca si luata pe bucati e imposibil de inteles cu mintea unui om normal..De aia incerc sa simplific lucrurile, sa le reduc pe cit pot la ce e substantza si esentza, pentru mine, cit pot de mult, pentru ca m-as pierde in marea asta de detalii care mai de care mai colorate si confuzante..Ca te ia valul daca nu gasesti ceva solid de care sa te agatzi, iar lumea asta dilie e numai valuri si iluzii..In fine, incerc sa nu dau importantza, si sa ma regrupez strategic la depou, pina imi regasesc linistea..
Problema cred ca e, nu la mine, nu la lume, cit la lipsa de valori sociala, la confuzia din toti, care adunata da o dileala si mai mare..Si asta ma afecteaza si pe plan personal, profesional, etc, pentru chestii absolut evidente.. Uite-te cum arata, de ex, o tara ca Ro..Cit de confuz sa fie un popor ca sa-si faca varza tot? Si asta e un exemplu doar..Cit de confuz sa fii sa amesteci valorile, si cit sa-ti ia sa-ti dai seama de asta, ca sa inc epi sa remediezi greselile? Bun, stiu ca si valorile se schimba/regrupeaza/reorienteaza, dar parca nici chiar asa, ca avem o istorie intreaga in spate, de evolutie, ar fi trebuit pina acuma sa fim experti..In fine..
Uneori imi pare ca m-am nascut prea devreme:)), si ca trebuia sa mai astept pina erau puse la punct toate chestiile astea moderne, si abia apoi sa apar, ca sa dau sens constructiei, ca o cireasa pe un tort al technologiilor, hahaha..De fapt noi toti ne-am nascut prea devreme, adica intr-o societate mult prea primitiva si indiferenta..Na, asta e..Facem ce putem, si cit putem..
Ce ma uimeste e ca eu nu m-am inteles cu aia din generatia mea, dar nu ma inteleg nici cu astia din generatiile noi..Asa o cretineala te face sa crezi ca ceva, sau cineva de acolo de sus, de unde se organizeaza toate, isi bate joc de tine..In fine, poate e si o chestie de perceptie, si poate si vina mea ca in ultimul timp am fost mai lenes, e posibil si asta..Sau poate e si chestia cu criza economica, care ne-a dat peste cap pe toti..Sint multe motive, si intemeiate..In fine..
Saptamina asta am avut vacantza, dupa 7 luni de munca incontinuu la jobul asta, si mi-a prins bine..Vreau sa ma adun din bucati, si sa incep sa aplic iar pentru o inginerie adevarata, ca pe aici, cu toata tenacitatea mea imi cam risipesc energiile, si nu vreau..A fost o experientza interesanta, recunosc, ba chiar ei m-au si recompensat pentru asta, dar chestia materiala a fost modesta..A fost buna ca sa ies dintr-o situatie, sa zic, si m-a ajutat si psihic, am avut chestiile mele, m-am concentrat bine, am cunoscut oameni care mi-au dat energie buna..De multe ori comparam mediul asta cu ala din inginereala, cind stateam pe scaun, si faceam designuri avind colegi tot felul de personaje care ma urmareau cu ochi rai, na, si ziceam ca uite, vezi, depinde de om, si conteaza norocul sa nimeresti intr-un mediu bun, in care sa poti comunica bine, si real, cu ceilalti, si sa fii intr-o echipa care construieste ceva interesant..Adevarul e ca trebuie sa cauti locul ala, al tau, cu indirjire, pina il gasesti, si sa nu te lasi..Si asta vreau sa fac..Sa vad cit va dura pina voi reusi, poate putin, poate mai mult, dar am in mine o liniste si o energie numa bune de pus la lucru pentru ceva care sa imi fie mai bine..Vom vedea..Pentru ca trebuie si rezultate, altfel totul ar fi pura teorie..Bun..
Ultima vreme m-am uitat pe siteuri de calatorii, pe harti, poze, tot ce tine de vacantze la mare, si mi-am imaginat cum ar fi fost sa fiu eu, acolo.. Habar n-am, eu o vacanta ideala as vedea-o intr-un loc fabulos, in care sa am liniste si peisaje incredibile, in care as face plimbari lungi, ca sa ma gindesc la proiecte posibile, sau la cine stie ce chestii interesante..Sau stind pe net si navigind, ca un inginer de nave (hahaha), in cautarea a ceva care sa merite, nu stiu, ca la ce vad pe net acuma, e absurd, sa fim seriosi, se vede ca netul mai are pina sa treaca de etapa asta de inceput, a unei democratii construite de idioti penru idioti:))). In fine..
Vreau sa-mi gasesc alt job, clar..Si vreau sa ma eliberez de toate timpeniile timpitzilor, dupa care sa ma concentrez pe ceva interesant..
PS Incep sa simt acut nevoia unei partenere de drum..Parca si singuratatea asta are un sens un timp, dupa care iti revii la tine, si la fiintza ta..

Friday, August 5, 2016

Adevarurile fiintzei

Generatia noastra, si cele apropiate noua a fost educata intr-un stil spartan, as putea spune..Sistemul era absolut nemilos si aparent drept, pina la punctul in care gindeai cu capul tau, pentru ca de acolo, din locul ala psihic al tau, puteai deveni periculos de lucid..Dar cit timp te incadrai in anumite standarde si reguli era perfect, pentru ca iti indeplineai bine rolul de robot-muncitor-ascultator..Mai tirziu am vazut ca stilul asta social era dorit si in alte medii, dar asta e alta poveste..Si noi, atunci, observam asta, adica o simteam, pentru ca in liceu eram recompensati cind faceam ce spuneau ei, si ne incadram docil in asteptari, sau eram aspru taxati cind deviam de la acea linie invizibila, si care era din sistem, si stiuta de toti..Noi toti eram oameni normali, nu eram lasi, sau eroi, si ne vedeam de ale noastre..Cautam sa ne facem datoria, intr-un fel, si sa invatam, sa acumulam cit mai mult..Multi isi antrenau bine memoria atunci, pentru ca asta se cerea de la noi.. Mie mi s-a parut mai interesant sa sar etapa aia robotronica, si sa caut raspunsuri la intrebari mai profunde, mai legate de esentza asta a noastra ca fiintze..Nu le constientizam asa, atunci, ca vezi ca eu ma intreb chestiile astea ca sa impresionez profii sau colegii, (care era o moda atunci, mai ales in liceul meu) era mai mult o curiozitate, o cautare a unor lucruri care se afla deasupra celor de acum, si care m-ar ajuta sa inteleg mai bine oamenii, si societatea..Trebuie spus ca oamenii erau cei de atunci, si societatea la fel, toti erau constrinsi a respecta regulile dictate de sus, dar de asta mi-am dat seama mai tirziu..Libertatea am vazut-o doar in filme, si reviste din occident; si cind am inteles cum e treaba mi-am reconfigurat tot sistemul de valori, dar pe tacute, in liniste, si in mine..Dupa revolutie, cind s-au eliberat frustrarile si energiile negative eu am ramas la fel, pe cind ceilalti isi exhibau in mod grobian trairi comunistoide..A fost ok, pentru ca era normal sa fie asa, mentalul nu se schimba atit de repede..
De ce vorbesc de perioada aceea? Nu stiu, poate pentru ca are semnificatii adinci pentru mine..Nu vedeam caricatura unei societati darimate, cit cautam sa vad transformarile care vor veni..Si care au venit schimbind cam tot, si obligind pe cei depasiti sa dispara, cel putin aparent..Ce m-a uimit a fost ca foarte multa lume, incluzind si pe ai mei, nu au inteles absolut nimic din ce au trait; au vazut doar ce s-a intimplat..Bine, eu mi-am dat seama devreme cum gindesc ai mei din familie, si am renuntat sa mai comunic cu ei, pentru ca era absolut inutil, nu as fi avut cum sa le explic, pentru ca erau spalati pe creier eficient, de sistem, iar taica-meu era si blocat in ideile lui de stapin brutal, asa ca nu era nici o sansa..Dupa ce ajunsesem canadian, lucrasem mult, parea ca l-a lovit respectul pentru mine, desi stiam, adica citeam printre rinduri, ca e o ipocrizie cu care cauta sa se dea actual in relatiile dintre noi..Si pur si simplu n-am mai putut sa-i raspund la maluri, pentru ca imi era rau efectiv, fizic..Trecusem dincolo de sila aia universala, si acum ma durea stomacul, si asta dupa multe incercari de comunicare..El nu putea gindi altfel, si eu nu puteam sa comunic..Bineinteles ca prieteni/rude mi-au explicat ca trebuie sa uit/iert,  ca asa au fost vremurile..Iti dai seama ce sinistrosenii puteau emite, si ce tupeu incredibil sa-mi dea sfaturi niste cvasi-ratatzi care nu au avut niciodata vreo incercare de gindire rationala..Bine, nici nu m-as fi asteptat la altceva, dar momentul, pe ansamblu, si privit din punct de vedere uman, a fost absolut socant..In fine, asta poate ca e viata, cea plina de inacceptabilitati pe care invatam sa le tratam cu indiferentza, pentru ca altfel ar trebui sa cautam metode de razbunare, si asta e chiar aiurea..
Lumea e sinistra de cele mai multe ori, si ostila..Si ceea ce ne face oameni, in toate mizeriile astea, e sa incercam sa devenim noi insine prin adevarurile pe care le avem in noi..Adevaruri care ne elibereaza de tot, si toate..Sintem noi insine doar asa, prin adevaruri, pentru ca restul de mizerii si minciuni care mai exista in creierele unor cretini se vor evapora cit de curind..Mie, unul, mi-e sila de tirituri, si de abjectzi, tocmai pentru ca ei exista inca, peste tot..

Thursday, August 4, 2016

O viata in doi

Ca sa scriu cite un post tre'sa ma gindesc, dar ca sa ma gindesc tre'sa ma adun, sa imaginez, si sa leg logic pe cit posibil ceva, si asta e greu, nene, in vremurile astea pline de variatiuni dilii si clar incompatibile, ca daca incepi cu, sa zicem, Sonata lunii, ca ai ascultat-o si ti-a dat o stare, si zici, uite, plec de la linistea noptii, ca poetul, si imi dau drumul la ginduri, dar pe ce directie o apuc, ca iti mai trece prin cap si ca tre'sa-ti repari farul sting la masina, sau ca miine vrei sa faci orez cu legume, si pui, sau ca ai de spalat nush ce rufe.. De unde atita energie sa urci pe straturile alea ale ideilor, si sa dezvolti, sa bagi detalii reale, ca sa nu ramii suspendat in cine stie ce abstractiuni plictisitoare, sa legi toate de viata, in general, adica si de viata ta, dar si a celorlalti, ca altfel iti iese ceva ce nu ar interesa pe absolut nimeni..Eh, merge, dar trebuie sa-ti placa sa incerci sa faci efortul asta, sa te tina cureaua, si sa ai curaj sa sustii drumul asta, inainte..Si sa mai ai si o sursa bahica de inspiratie, care e cam necesara pentru decuplare de realul real, si intrat in realul imaginabil, si exprimabil in cuvinte..
Am ascultat Perhaps love, si am avut parca un motiv sa scriu despre un lucru la care m-am gindit mai demult, si anume, despre femeie..Stiu ca pozitia "sociala" e una de criticare a unui sex de catre celalalt, de balacareala, pina la a se nega, aproape.. Mi se pare absolut absurd, pentru ca nu poti judeca inainte de a te pune in locul celuilalt..Ca barbat iti e usor sa te dai mare, si puternic, si sa spui ca femeia nu te intelege, dar tu cit incerci sa o intelegi? Aici mi s-a parut incercarea grea, de fapt, cea mai grea, sa fiu, sau sa-mi imaginez cum ar fi fost sa fi fost nascut femeie, si cum ar fi fost viata mea atunci..Si am realizat ca o femeie este absolut incredibila in a-si depasi atitea probleme facute de constructia fizica, dar si de societate..Sincer, eu nu cred ca as putea fi femeie, pentru ca nu as rezista, nu stiu, poate ca nu as reusi sa trec bariera dintre sexe si pentru ca psihicul meu e format pe profundul masculin, de cind eram copil..Imi e atit de greu sa-mi imaginez ca nu as avea forta fizica, si ar trebui sa inlocuiesc mult din asta cu forta psihica, sau spirituala..Bine, asta poate ca asa e cum trebuie sa fie in natura lucrurilor, ca eu, cel nascut mascul sa fiu constient de forta fizica, si sa-mi elaborez psihicul functie de asta..Desi e ciudat, nu stiu..Pentru mine o femeie e partenera perfect egala cit timp e deschisa si suficient de rationala..Asa cred..Si cit tine de sex, sau trairi de tot felul, na, asa e natura fiecaruia..Si viata impreuna tine de stiluri apropiate, de compatibilitati reale, de chestii pe care le poti accepta, sau nu, la celalalt, de valori aplicate in tot, de intelegeri care pot trece de diferentzele reale dintre cei doi.. Na, viata e complicata, si e frumoasa mai ales cind gasesti solutii..
Unii spuneau ca daca vrei sa-ti complici viata pina la un nivel la care nu mai intelegi nimic, atunci ia-ti o femeie:))) Se poate, cine stie, fiecare cu experientele lui din trecut..
Viata in doi e o provocare uriasa, si o treapta a vietii..Fiecare o face in felul lui..
PS Caldura unei vieti impreuna e ceva ce depaseste tot ce incerci sa iti imaginezi ca ar fi diferit intre tine si ea, oglinda sufletului tau nelinistit..Si asta o vezi in timp, comparind tot..

Tuesday, August 2, 2016

Imagini imaginate

Ma privesti, si te privesc..Stam ochi in ochi un timp, fara sa stim ce e in  sufletul celuilalt.. Privim reci si absentzi ca pe o fiintza de dincolo de timp, care a aterizat accidental, aici.. Sintem fiintze paralele ce si-au adus timpul impreuna, fara sa inteleaga de ce..
M-ai privit asa ca atunci cind m-ai vazut, la inceput, ca pe un aerian, si novice..Si asta m-a atras la tine, cred, ochii aia care aveau o tristetze care trecea prin mine, si prin tot, ochi care ma fascinau intr-un fel, pentru ca  nu stiam ce sint, sau reprezinta..Priveau la fel, parca, prin tot, fara sa spuna ce simt..Se uitau la lume de parca totul era la fel, si la fel de indiferent..Ca si cum totul era transparent si inutil..
Ochii pot privi spatii indepartate, ce sint mult dincolo de noi. Si privirile pot cauta lumi care ne sint mai apropiate, sau mai indepartate.. Cautind ceva ce ne apropie, sau ne indeparteaza..
Timpul ne-a fost un reper..Si timpul ne-a lasat sa privim, asa ca si cind am fi putut fi impreuna.. Sintem ce am stiut ca putem deveni, si ce am visat ca vom deveni lucrind la fiintza noastra..Sintem asa cum am simtit.. Sintem un fulg plutind prin toate spatziile celorlalti..Sintem o trecere, ca o clipa ce zboara tacut, privind, ascultind, si imaginind cum vor evolua toate..Toate ce vor deveni ceva imaginat, sau, poate nu inca.. Pentru ca viitorul e cel ce va spune adevarurile nestiute de noi..

Spatii margine

Viata se invirte, in cercuri, ne inconjoara cu stari si senzatii rotunde, in toate imprejururile..Uneori ne doare sa privim tot spectrul adevarurilor, alteori ne bucuram sa sesizam o raza de o culoare aparte..Si ne place asa de mult sa simtim culoarea aceea cum ne umple sufletul, si ne face sa ne deschidem toate culorile din suflet, asa cum se arata..Pentru ca simtim ca sintem culori ale unor suflete, in cautare de alte atitea culori ale altor suflete..Iubim culorile sufletelor, asa cum ne iubim culorile sufletelor noastre..Iubim sa credem ca unele culori se aseamana, si se pot alatura intr-un tablou al sufletelor impreuna..Un tablou in care ne vedem asa de frumos cum ne putem armoniza, noi, toti, aici, exact aici, intr-un moment perfect, ca si cind ar fi fost demult calculat, si elaborat, ca sa fie un experiment stiintific reusit..
Timpul ne duce pe drumuri diferite..Ne vedem, dupa atitea experientze, ce sintem, atunci cind avem curajul sa ne privim in oglinda a noi insine..Ne vedem ce sintem, dupa unele drumuri, si ne urmam  cursul vietii cu constiintza ca am parcurs unele etape bine, si asumat..
Eu cred ca stiu ca am virsta mea, si ca am in tot toate visurile mele aplicate, asa cum le-am visat, si fara sa caut ceva ce nu am crezut..Am origini ale unor ginduri si determinari stabile, si fixate in timp si spatiu.. Am un timp al amintirilor mele, care a plecat de atunci, ca sa evolueze liber..Am o viata, si am  un tot, care merg inainte pe un drum al noilor evolutii..Spatiul, si timpul e deschis, si liber..Si viitorul ne e margine..

Conversatie

Piesa intr-un act, de fapt o scena. O camera; A ea, citeste, el B se plictiseste.

B: Hei. Ea tace, citeste in continuare. Hei bre, n-auzi? Ea se uita la el.
A: Ce?
B: Bre, ce faci, citesti? A incepe sa citeasca in continuare. Bre, ce indiferenta esti. Ce citesti?
A: O carte.
B: Aha, si o carte e mai importanta decit sa te conversezi cu mine. Bine. Citeste in continuare ca sa memorezi clisee, si sa mi le arunci in fata. Ti-am zis ca cartea te timpeste, ca e cu dulcegarii ieftine, si stu-pi-de. Ce dracu sa inveti de la o carte mai mult decit ai invata din viata? Zi. Hai, sa te vad. Ca la contrazis esti tare, te dai rotunda ca le stii pe toate. Hai, zi. Ca si io am citit cit am citit pina mi-am dat seama ca e aiurea. Bre, e aiurea, ca ala care scrie are experientele lui, ce stie ala de viata mea ca sa-mi arunce idei sau filosofii de ale lui? Ala isi stie viata lui, ma, isi traieste viata lui scriind, si ma obliga si pe mine sa fiu parte din viata lui, si nu vreau, intelegi, ca viata lui e viata lui, si nu ma priveste pe mine ca-s ocupat sa-mi traiesc viata mea. Intelegi? Ca viata mea e cea mai pretioasa pentru mine, si vreau sa o traiesc liber, nu citind ceva despre viata cuiva, ca nu-s voyeurist, sau malagambist, sau optzecist, sint 2016-ist si luptator cu viata asta de rahat pansat. Momentul de acu e mai important, acu ca sint aici, si traiesc, si caut sa conversez cu tine, da' tu nu, ca trebuie sa citesti clisee, ca sa gindesti in clisee, si ca sa-mi faci viata de rahat, ca nu intelegi..Mai bine vorbesc la pereti, ca poate o fi vreun microfon undeva, si ma asculta cineva..Sau, macar, daca nu asculta, macar nu raspund obraznic. Stau ficsi, si plati, sau indiferentzi, tot aia. O sa-mi fac peretii cei mai buni prieteni. O sa le spun lor toata viata mea, ca oamenii sint mai rai de-atit. Dragi pereti, bine ca sinteti cu mine, ca A nu e, ea citeste, ea e superioara, ca citeste, si nu-mi mai da atentie, ca e concentrata pe chestii inalte, ca citeste, si are valori inalte, nu ca ale mele..Ea e deasupra a tot ce pot sa spun eu, si timpul ei e pretios, ea nu e ca mine, ea e elaborata si plina de chestii la care eu, un bou, nu am access..Ea stie tot, si ma pune la punct, si ma tine la distantza, ea nu injura ca mine, ca vorbeste rece, si calculat, si se exprima elegant si in metafore pe care crede ca nu o sa le inteleg in veci. Ea e buricul pamintului si alt universului, ca ea citeste. Ha. Binea le-a facut in Fahrenheit ca le-a ars cartile, asa le trebe, ce ne tot futem ca avem idei din carti si ne civilizam si elaboram citind. Pielea pulii ma, cartea e istorie, acuma filmu e baza, ce s-o mai frecam pe uscat. Vezi filmul ala  bine facut cu toate efectele speciale, ai senzatii de 1 milion de ori mai mare decit tot ce ai simti citind 1 milion de carti. Ce pula mea, am evoluat, cartea e istorie, e prafuita, si depasita, e o cicanarie care sa umple o biblioteca de complezentza, de aia de sa dea bine la alti prieteni imbecili..Mai bine rup foile si le folosesc la wc, desi si acolo e naspa, ca e aspra..Hahaha. Carti. Cine sa mai citeasca azi cind toate sint digitalizate si cu realitati virtuale?
Acuma serios, ce citesti? Ca cred ca ai inteles ce ti-am zis.
A: Citesc o carte de bucate, si nu ma mai enerva, daca vrei sa-ti gatesc miine ceva bun.
B: Bine, draga, fie cum zici tu. Deja mi-e foame.
A. Bine, noapte buna.
B. Noapte buna.

Sunday, July 31, 2016

Locuri promise

E clar ce e substantza de suflet vizibil..E clar ce simtim intre rinduri, subtil si nespus, de cele mai multe ori.. Ca si cind o briza ne sufla cu trairi in pinzele propriei nave..E clar si limpede cind viata ne arata adevaruri pe care le cautam, ca sa le spunem, si aratam..
Spatiul e un loc..Sufletul isi danseaza ideile pe un teritoriu..Zborul vine, ca sa se duca, pe alte directii.. Sintem ceva ce nu stim ce a venit de unde, sau spre unde se va indrepta..
Clarul se disipeaza in tot..Firele au toate variantele posibile de conectare..Infiniturile sint tot ce sint sursa si legaturi..Ma vezi cum sint, asa cind as fi cind ti-ai imaginat..
Numele meu e tot ce ti-ai amintit, cind stiai ca am ochi frumosi, si ginduri care ti-au animat amintirile..Sint omul de aici, din locul revenirilor tale la tine insati..

Linistea spatiilor din mine

Sint un suflet..Eu..Un suflet-om, si un om-suflet, zburator, si cautator de oameni-suflete si de suflete-oameni.. Un pilot care alearga printre spatiul dintre suflete, si care cerceteaza ceva mai subtil ca materia-abur care pluteste intre tot..Sint un om care stie ca simte firele deschise ale visurilor altor oameni..Linistea imi e spatiul meu deschis catre intinderile lumii..Vad de sus, in imagini de suprafatza pamintul, pe bucatzi, cum imi vad viatza mea desfacuta in secventze de amintiri..Sint liber, si sint deschis spre toate portzile pe care universul mi le deschide..Sint o varianta de trecut, si de viitor amestecata in nodul dintre trecerile celorlaltzi..Vad cu ochii mintzii adevarul din toate, si ma desfac in visuri..Sint o aripa ce a planat peste aer, si timp, ca sa redevina zbor, sus, limpede si linistit, dincolo de tulburari si infinite si neclare nedeterminari..Sint fiintza-eu, spiritul unei vietzi ce isi mai cauta stabilitatea in cautari..
Armoniile inca ma cauta..Sint intre lumi, si inca nu stiu cine sint, sau cine sa fiu..Am ceva ce nu stiu cum sa-l denumesc, e un prieten al visurilor mele..E un prieten al sperantzelor, care m-a vazut si cunoscut de cind eram mic si vulnerabil..E eul meu, care mi-a intins o mina de ajutor de atitea ori..Vezi, uneori ne instrainam pe drumurile vietii, dar substantza profundurilor noastre ne intinde o mina de ajutor, si ne trage spre suprafatza.. Si luind o gura de aer, ne revenim..Si ne  reamintim de tot, chiar si de noi insine..
Viata poate fi un joc inselator de imagini, de multe ori..Sintem cautatori de drumuri pe care cunoasterea ni le deschide..Vedem, si sintem atrasi spre atitea..Multe din toate sint pure iluzii..Spre multe alergam doar ca sa ne satisfacem propriul orgoliu, sau ca sa ne demonstram puterile..Multe sint cevauri ce, daca am sti sa analizam lucid, sint doar copilarii trecute pe un alt nivel al ambitiilor..
Mai pure, si mai linistite sint armoniile ce ne vin din spatiile de dincolo, cele ale unor spirite ce ne asteapta sa gindim altfel..
Imi place linistea visurilor care pare ca vine dintr-o alta dimensiune..Imi plac spatiile deschise si care sa imi spuna despre mine, cine sint, si de ce gindesc asa..

Cautarile sufletului

Lumile se ascund uneori in intuneric, si dispar, lasind un loc de o infinita goliciune, si lipsa de sperantza..Apoi se intorc parca mai pline de culori si lumini..Asa si sufletele, apar, dispar, urca, sau coboara, danseaza sau stau fixate in spatiu, deschid brate colorate, sau se inchid in tristetzi, sau nostalgii..Sau poate mediteaza la o inchidere a deschiderilor inchiderilor deschise:)) Sau poate doar observa..
Despre suflete m-am gindit sa scriu..De fapt despre relatii..Sau poate despre amindoua ca sint legate strins.. Atit de strins ca nu le poti dezlega taind nodul gordian..Na..Da' de fapt de ce sa le dezlegam daca nu trebe..
Adica am sa spun ce cred si simt eu despre o relatie, dupa ceva multe experiente..Stiu ca privind din exterior la barbati si femei, cum sint ei efectiv, te-ai gindi ca astia sint atit de diferiti intre ei ca-n veci nu s-or putea intelege..Si totusi exista exceptii care confirma regula:)))) Multi se inteleg..E un mister cum reusesc, dar iata ca se poate, cu ceva efort depus, cu deschidere, uite ca miracolul se intimpla..La unii, e adevarat..La mine a fost un pic altfel..
Nu stiu, poate ca din anumite puncte de vedere sint dificil, pentru ca nu-mi plac tiriturismele, ghiorlaniile, si tradarile, desi le inteleg cumva, dar prostia, mizeria morala si atitudinile stupid-socante chiar nu le accept, oricit as fi eu de "prost de tolerant" sa zic asa..Ca daca e sa te legi sufleteste de cineva ai totusi un minim de cerintze..Bun, hai sa zicem ca intilnesti pe cineva, si incerci sa-l descoperi..Treci de prima etapa, dupa ce il testezi un timp..Acuma si testarea asta e un proces complicat, mai ales ca daca omul se simte testat se enerveaza ca, ce dom'le nu ai incredere in mine, si ma tratezi ca pe un strain? Si tu nu stii ce sa raspunzi, ca na, esti in culpa, cumva, si nici nu poti sa-i spui ca da, o tratezi ca pe o straina pina te edifici, ca ea se poate supara, si iti trinteste usa in nas..De parca ar trebui sa fii prieten de la inceput asa, de-ampulea, pentru ca asa e mentalul colectiv cel retard si pagubos..
Bine, oamenii maturi realizeaza ca inceputul e sceptic, si ca trebe ceva experientze impreuna pina cam cunosti stilul, pentru ca stilul e omul, pina la urma..Si increderea e fundamentala pentru o relatie, dar pina sa o dobindesti testezi omul si pe multe alte planuri si directii..Ii verifici valorile morale si de spirit prin tot felul de conversatii, pe teme diverse; discuti cite in luna si stele, iti dai drumul fiintei tale interioare efectiv, vazind ce raspunsuri primesti, adica daca ea rezoneaza cu ce spui..Acuma e adevarat ca ea nu trebuie neaparat sa le stie pe toate ale tale, ca nu e specialista in tine, dar daca e deschisa, si sincera, lucrurile evolueaza firesc, cred..Pentru ca si eu pot fi deschis, si sincer la ce spune ea, lucruri pe care le invat, pentru ca nu am de unde sa le stiu de la inceput..
O relatie e o deschidere intre lumi..Ea evolueaza pe masura ce descoperi lucruri comune sau interesante in celalalt, si lucruri pe care ti le doresti..Si cam asta e baza fericirii oricui, cred, sa se simta alaturi de un alt suflet, cu care vorbeste sincer, pe limba lui, uneori chiar fara cuvinte..
Si o relatie adevarata inseamna un scop al vietii implinit, pentru ca esti mai fericit, si mai limpede in ginduri, si atitudini..
Eu inca mai caut..Nu ma pling, pentru ca stiu ca nu e usor sa gasesti omul potrivit..Poate ca asa a fost sa fie, si multe schimbari in viata asta, stressul, lipsa de timp, etcetc..Am destula energie, inca, si o maturitate pe care mi-am cautat-o..

Saturday, July 30, 2016

Proiecte futuriste

Din tot ce am trait eu, vreodata, cea mai interesanta, de departe, mi s-a parut cunoasterea, sentimentul acela al misterului care te imbie sa faci orice efort de care esti capabil, mergind pina la sacrificiu, ca sa afli ce se ascunde acolo, in locul acela, atunci..
Dar ca sa pornesti spre cunoastere tre'sa te pregatesti, trebuie sa studiezi dinainte mult material teoretic, sa faci mici experimente, si sa fii deschis, si pregatit pentru surprize multe si neplacute..Care, in esenta sint detalii, pentru ca descoperirile sigur vor acoperi prin valoare, tot efortul tau..Acuma iti trebuie si rabdare si o scara riguroasa a valorilor, o cunoastere acumulata dinainte pregatita si ea a se adapta, pe masura adunarii de date noi..Pentru ca procesul cunoasterii e ca o explorare a vietii, o cautare, separare, analiza, evaluare, etc..
Ce e fascinant e ca scara asta a valorilor e intr-o continua reevaluare, sa zic asa..Ce era bun ieri, azi poate fi usor depasit, si amplificat, pe masura ce si criteriile se schimba..Ma uit la cum au avansat computerele.. Eu la facultate am prins calculator cu cartele, ca trebuia in anul 2 sa fac ceva studiu al unui sistem mecanic mai complicat ceva ce presupunea niste ecuatii integrale, si asta era prin 87-88..Iar acuma telefoanele au in ele un computer mai performant..Bine, stiu, alea fusera vremurile, nu inseamna sa si noi am ramas cu mentalitatea in urma, hahaha, doar sintem ingineri in vremuri de revolutie technologica..Pai na..Si cu inginerii nu te pui, ca pot fi si geniali, si pot gindi cu 3 mutari inainte:)) Ma uit la cite se inventeaza azi, pe youtube, efectiv ramii prost, si ii admir pe toti cei care au o imaginatie absolut fabuloasa..Si lumea merge inainte, se miniaturizeaza pina la nano-roboti, se eficientizeaza, se ultra-elaboreaza orice..In curind se vor eradica si bolile, si cancerul chiar va deveni istorie..As vrea sa lucrez intr-un laborator, undeva, de nano-roboti, sau de nave cosmice ale viitorului, ca ma duce mintea sa-mi imaginez multe, si cu programele astea 3D poti sa lucrezi la absolut orice scara, fara probleme..Ah, ce chestii or sa vina, abia astept sa ma bag in proiecte de astea futuriste, mai ale ca au "fut" in ele:)) O sa fie bine, si pe masura ce realizam, o sa vedem si cit de mult, si bine putem visa la altele..

Variante de vieti

Se spune, ma rog, unii mai initiati spun, ca, daca vrei sa faci o placinta cu mere din materie, mai inainte tre'sa inventezi universul, asa zice sir Sagan in Cosmos..Tot ce se poate, probabil ca stie el ceva, ca avea tone de studii, si distinctii..Acuma na, una e studiul universului si alta e bucatareala, ca acuma nu inseamna ca la fiecare pizza, sau placinta cu varza si carne tre'sa inventezi universul, ar fi o dileala continua, si pe post de Dumnezeu ar fi, de fiecare data un alt bucatar..Asta ca idee, ca si daca ai vrea sa pui pingele la un pantof, in vid, sau sa cosi un nasture, iar se presupune ca ar trebui sa inventezi universul, si atunci pe post de Dumnezeu ar fi un pantofar sau croitor..Asa..Si daca esti inginer si vrei sa inventezi o masinarie revolutionara care ar salva planeta? Atunci ce sa faci, sa inventezi un univers ingineresc, sau ceva asemanator bazat pe stiintze, aaa, am realizat, atunci tre'sa inventezi toate stiintele exacte, si p'orma sa te apuci de treaba..Asta daca n-ai obosit, cumva, ca ai ceva de lucru..Parca mai usor e sa inventezi universul decit stiintele..Desi universul se presupune ca are in el toate formulele descoperite de stiinte..Ma rog, e complicat, cind e vorba de univers, nene, ca e mare, si plin de mistere..Bun, sa presupunem ca asa e..Dar daca vorbim de om, si de natura umana, atunci cum e? Ca cica prostia, si doar de prostie spunem, care e o latura a naturii umane, doar ea, prostia, e infinita..Si atunci poate ca si inteligentza e infinita, si arta e infinita, si etcetc, toate dimensiunile spiritului pot fi infinite, in aceeasi masura..Si toate infinitatile astea adunate ce pot sa dea, decit o infinitate si mai mare..Logic, nu? Acuma infinitatile astea ale spiritului nu poti sa le compari cu cea a universului, ca sint diferite intre ele..In fine, dar divaghez, eu vroiam sa ma leg de natura umana schimbatoare..
Mai nene, eu sint format pe stiintele reale, adica chiar reale, alea exacte si clare, in care exactitatea e de baza, si in care regulile odata determinate si atent verificate se respecta, stiintific, se construiesc modele care sint fundamentale, pentru ca sint riguroase si clare, si plecind de la ele se construiesc in cascada alte si alte modele, dar care niciunul nu contrazice vreodata regulile aplicate modelului de baza..Si pe asta se bazeaza stiinta, si cunosterea, in general..Si eu sint format in spiritul asta..Numai ca, in ultimul timp m-am impactat cu natura umana, cea rebelioasa, si care refuza sistematic reguli, ca na..Acuma probabil ca din ignorantza, rautate, prostie abisala, habar n-am care e cauza, dar tot mai multa lume vorbeste in clisee, si se contrazice singura..Si te contrazice si pe tine, oricite argumente ai avea..Si e atit de pornita pe orice, ca, ar face orice ca sa demonstreze ca ei au dreptate..Si sint suficient de singerosi si determinati in actiunile lor; despre ei am scris in postul de dinainte..Am cam obosit sa ma contrazic cu idiotii, de asta evit certurile, desi ei pot considera ca m-au invins daca refuz balacareala stupida..
Conteaza mult oamenii dimprejurul tau, fie ca sint in mediul de acasa, sau de la servici-u, pentru ca ei construiesc mediul tau, si ei te fac sa te simti bine, sau nu..Si asta conteaza, pentru ca viata ta poate fi, functie de ei, un infern, sau un rai..Si tu, functie de ei poti fi fie fericit, si cu o viata mai lunga, fie nefericit, trist, si cu o viata scurta..Acuma, bine, in masura posibilitatilor, alegi ce ti se potriveste..Fiecare stie mai exact ce e bine pentru el..E si un noroc, e adevarat, sa pici pe o varianta buna, altfel tre'sa lupti, si sa nu abandonezi pina ce nu gasesti ceva care sa fie macar conform cu valorile tale..